Ne vedem dincolo.

În primul rând, este prima piesă în care folosesc şi altceva decât argint. Mai exact, un malachit. Piatra este rotundă, cu secţiune plan-convexă (adică bombată pe o parte şi plană pe cealaltă). Prima dificultate de care m-am lovit a fost “capturarea” ei într-un weave. Am încercat, pe rând, European 4 in 1, 3/4 Persian şi Half Persian 4 in 1, oprindu-mă până la urmă la Half Persian 3 in 1.
Deşi Half Persian 3 in 1 formează în mod natural un “şanţ” la îmbinarea celor două rânduri de zale, nu era suficient pentru a ţine piatra, aceasta fiind foarte şlefuită şi cu margine relativ îngustă.

Am încercat pe rând tot felul de idei şi până la urmă am folosit o combinaţie între ele. Muchia exterioară a pietrei a mai fost polizată pentru a obţine o suprafaţă de contact mai mare. Apoi a mai fost pilită la intervale regulate, astfel încât să se formeze nişte zimţi de aproximativ 2mm pe întreaga circumferinţă. Zimţii se “îngroapă” practic parţial între zale, sporind rezistenţa monturii.
A mai fost construit un suport pentru spatele pietrei din două benzi subţiri de argint (3mm lăţime, 0.4mm grosime) lipite în cruce. De capătul unei din benzi a fost sudată şi contraveriga.
Toate cele patru capete ale benzilor au fost lipite de weave-ul Half Persian 3 in 1. Piatra a fost aşezată în tot acest ansamblu şi securizată de-a lungul muchiei şi sub crucea de pe spate cu lipici.

Cele patru steluţe sunt Celtic Stars (unităţile de bază pentru brăţara de aici) şi sunt de aceeaşi mărime, două câte două. Cele mai apropiate de medalion sunt făcute din sârmă de 1mm, dimensiunile zalelor fiind 6mm, 4mm şi 3.25mm. Steluţele de sus sunt o copie a primelor, scalată în jos cu 20%, fiind făcute din sârmă de 0.8mm, dimensiunile zalelor fiind 5mm, 3.25mm şi 2.5mm.
Steluţele au fost prinse între ele cu Half Persian 3 in 1, acelaşi weave folosit şi la montura pietrei.

Al doilea motiv pentru care această piesă diferă de celelalte este că mi-a luat mai mult timp să hotărăsc (împreună cu cel care a comandat colierul) cum va arăta decât mi-a luat să îl fac efectiv. Alesul pietrei, dezbaterea monturii, a lanţului, a “unităţilor” de pe el… au durat câteva ore bune.

Şi nu din vina mea, eu atâta vă zic.

Greutate totală: ~40grame (din care 25g argint)
Timp total de lucru: ~10 ore.
Preţ: 300 RON.

Eu unul nu ştiu foarte multă medicină, dar cred că e tare rău să ai oasele atât de fragile. Să ţi le fracturezi una-două. Să visezi la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport dar să stai în scaun cu rotile. Să vrei să dansezi şi să mergi cu bicicleta dar să oboseşti mergând puţin pe jos. Să vrei să înoţi dar să stai de ani de zile cu corset medicinal.

Aici e blogul Adelinei; găsiţi acolo detalii despre suferinţa ei, precum şi documente medicale (dacă sunteţi sceptici). Aici aveţi un articol despre ea.

Şi ştiţi ce e cel mai ironic? Că se poate rezolva relativ simplu. Se poate face o operaţie (evident în străinătate). Care operaţie costă 30.000 de euro. Familia Adelinei a reuşit să strângă în doi ani de zile 17.000 de euro.

S-au strâns sume mult mai mari pentru alte cazuri. Ce ziceţi, punem puţin umărul şi pentru Adelina? Hai, că nu-i o sumă enormă.

Ştiu că se poate.

1. MANDRELS! Două seturi, de la 2mm la 6.75mm, în paşi de 0.25mm. Ăsta a fost motivul principal pentru care am făcut comanda asta.
Sunt făcute din oţel de scule, 45cm lungime, ştanţate cu diametrul şi cu o fantă pentru fixarea sârmei.

2. O pereche de patenţi Xuron Tweezernose. Au vârfurile foarte sunţiri, perfecte pentru locurile _alea_ înguste din weave-uri, unde trebuie prinsă fix _acea_ ultimă za. Sunt absolut fenomenali.

3. O pereche de patenţi cu fălci de plastic, deci nu zgârie absolut deloc zalele. Mă aşteptam să fie ceva mai mici, să îi pot folosi la bijuterii. Sunt cam mari pentru aşa ceva, dar vor fi buni pentru zale mari (armour class) din aluminiu, destul de sensibile la zgâriere.

4. O altă pereche de patenţi cu vârfuri subţiri (Watchmaker’s Plier), tot pentru bijuterii. Lateralele fălcilor par puţin ascuţite, probabil va trebui să le iau puţin la pilă.

5. Un EZ Earring Tool – ca să pot face agăţători de cercei mai frumoase şi mai simetrice.

6. Trei cărţi. Le puteţi găsi pe amazon dacă vă interesează mai în detaliu ce conţin; sau mă puteţi întreba direct

7. Cristale Swarovski. Aveam de gând de mult să încerc să le integrez în bijuterii, aşa că am luat doar câteva, să văd ce iese. Tot în poza de mai jos vedeţi şi nişte carabine de argint.

Dacă vreţi să vedeţi mai îndeaproape culorile, aveţi mai jos nişte poze.

8. Singura chestie la care au greşit cei de la The Ring Lord este shot-ul pentru tumbler. Eu comandasem Magnetic Stainless Pin Shot tocmai din cauza grosimii foarte mici a acelor (~0.71mm), dar ei mi-au trimis în schimb Stainless Steel Pin Shot (imagine mai jos).

Despre astea puteţi citi şi direct pe site-ul lor. Eu voiam să vă povestesc cât de bine m-am înţeles eu cu ei.
Lista mea de cumpărături este următoarea:

1. Bile de inox de 3mm diametru – sperăm că astea chiar vor fi inoxidabile.
2. Soluţie de curăţare/lustruire pentru bile/argint.
3. Un fierăstrău de bijutier nou, pentru că al meu are deja vreo 4 ani, e puţin ruginit şi puţin strâmb
4. Un gros (144 bucăţi) de lame pentru fierăstrău, aceeaşi marcă pe care am mai folosit-o (Antilope) şi aceeaşi dimensiune (3/0). Având în vedere că tai cam 500 de zale cu o singură pânză, ar trebui să mă ţină o vreme.
5. Două pachete de punguţe resigilabile, de câte 100 de bucăţi fiecare, în două dimensiuni (1, 2). Ca să am în ce ţine zalele pe dimensiuni, fără să le împrăştii.
6. Două busturi (1, 2), ca să am pe ce fotografia viitoarele coliere şi lanţuri. La 4 euro bucata chiar au fost un chilipir. Dimensiunile sunt 30cm X 23cm X 10cm (înălţime, lăţime, adâncime).

Mai întâi le-am trimis un email, pentru că aveam câteva nelămuriri – câte pungi sunt într-un pachet, ce dimensiuni au busturile, etc. Răspuns prompt şi la obiect, a doua zi.
Mi-am făcut un cont, am pus produsele în coş şi am văzut că există şi opţiunea de expediere expres. Nu mă grăbeam eu prea tare, dar eram totuşi curios cât costă. Cum totuşi eram puţin nerăbdător (New TOYS! ), am pus mâna pe telefon şi i-am sunat. Mi-a răspuns o tanti în germană (eu habar n-am de limba asta), i-am replicat în engleză, a dat-o şi ea pe engleză şi ne-am înţeles de minune.
Am întrebat ce aveam de întrebat şi mi-a spus că există posibilitatea de a cere o factură proformă, fără a comanda efectiv produsele. Bun, am selectat opţiunea respectivă şi după vreo oră aveam un email de la ei în care aveam factura cu detalii şi cu tot tacâmul.
Apropo, expedierea normală costă 17 euro, iar dacă vrei produsele expres te costă încă vreo 78 de euro. Cum ziceam, nu mă grăbeam prea tare, aşa că le-am confirmat că e ok comanda şi că o vreau trimisă cu poşta normală.
De asemenea, i-am rugat să îmi trimită un email când expediază coletul. A doua zi (1 aprilie) mi-au trimis un email care conţinea şi numărul de tracking pentru colet. Mai mult, m-au şi sunat să-mi spună aceeaşi chestie. Acuma nu ştiu dacă aşa ar fi normal să facă, dar pe mine telefonul ăla m-a impresionat tare mult.
Marţi (6.04) am primit în poştă factura, expediată par avion; probabil ar fi ajuns şi mai repede, dar au fost Paştele între timp.
Momentan coletul este în drum către România. Voi reveni cu un articol în momentul în care îl primesc, să vă povestesc dacă produsele erau în stare bună.

Una peste alta, nota 10 pentru Fischer Pforzheim, îi recomand cu căldură.

În caz că sunteţi curioşi, găsiţi mai jos câteva poze (click pentru ) cu o parte din bilele de inox ruginite.

Brăţări
Lanţuri şi coliere

Eu şi jumătatea mea mai bună ne-am cumpărat cadoul de Paşte în avans.
Cu ocazia asta aş vrea să ii laud pe cei de la F64. Joia trecută am comandat aparatul, vineri la prânz stăteam pe lângă el, aşteptând să se încălzească, să mă pot juca cu el )
Asta e jucăria. Am mai pus şi un trepied, ca să pot face poze ca lumea bijuteriilor. Mulţumesc Clawd pentru sfaturi
Din păcate n-am apucat să mă joc prea mult cu el, dar din ce am văzut face poze faine.
Un exemplu:

Revenind la bile.
Mi s-a răspuns de la sediul firmei că “ceea ce vedeti dvs colorat in rosu este mizerie de la functionare si vaselina originala a satelitilor din impachetare” şi că ” Acest fenomen se intampla in special la satelitii de diametre mici, deoarece au microcavitati, invizibile cu ochiul liber. Aceste picroporozitati se umplu de praful in suspensie care adera la grasime si par rosii.”
“Daca nu ati pregatit satelitii pentru baie imediat dupa despachetare, prin spalare cu apa simpla si sapun, producatorul va roaga sa o faceti acum. El crede ca acest lucru va indeparta culoarea care in nici un caz nu este rugina, deoarece materialul de otel standard pt sateliti AISI 420 este garantat de el.”
Recunosc că am sărit pasul ăsta – nici nu am întrebat dacă trebuie pregătite în vreun fel, nici nu mi s-a spus. Le-am curăţat aseară, după care le-am clătit şi le-am uscat foarte bine. Le voi lăsa până după-amiază uscate, ca să las cromul din aliaj să formeze stratul protector de la suprafaţă(*).
Deseară le voi pune din nou în apă. Dacă nu se mai colorează recunosc că nu am întrebat dacă trebuiau pregătite în vreun fel şi îmi retrag acuzaţiile din articolul anterior.
Dacă totuşi se vor mai colora mi s-a spus în acelaşi email că “daca tot nu sunteti multumit, reprezentantul nostru are acordul nostru sa va rezolve problema intr-un mod satisfacator pentru dumneavoastra.”

* Stainless steel differs from carbon steel by the amount of chromium present. Carbon steel rusts when exposed to air and moisture. This iron oxide film (the rust) is active and accelerates corrosion by forming more iron oxide. Stainless steels contain sufficient chromium to form a passive film of chromium oxide, which prevents further surface corrosion and blocks corrosion from spreading into the metal’s internal structure.

După 2-3 zile m-am uitat întâmplător la borcanul cu bile (erau faine aşa lucioase ) şi am descoperit cu oarecare surpriză că… am pete de rugină pe pereţii bocanului. O parte din bile erau şi ele îngălbenite, altele erau direct roşii.

O mică paranteză, ca să explic cum am cumpărat bilele. Un prieten mi-a fost recomandat un domn care se ocupă cu procuratul sculelor/accesoriilor pentru bijutieri şi poate să aducă şi bile pentru tumbler. L-am contactat, am aflat preţurile, am depus banii în contul firmei (domnul respectiv este colaborator/angajat al firmei respective) si in 2 săptămâni şi ceva aveam bilele.

Revenind; l-am sunat pe domnul respectiv şi i-am spus de problemă. A fost destul de surprins şi mi-a promis că va întreba şi el la firmă. M-a sunat ulterior şi mi-a spus că s-a trimis un mail la firma din Italia de la care s-au cumpărat bilele.

Domnul respectiv mi-a sugerat să ne întâlnim ca să îmi dea ceva agent de curăţare pentru bile. Ne-am întâlnit (în 18 martie), mi l-a dat şi mi-a sugerat să curăţ bilele cu acel agent, apoi să le las în el “la păstrare”. Având în vedere că soluţia respectivă costă 30 euro litrul… nu mi se pare interesantă. I-am spus că le voi curăţa şi voi lăsa jumătate din cantitatea de bile în agent şi jumătate în apă (după ce le voi clăti bine). Dacă bilele lăsate în apă vor rugini din nou, voi vrea fie să fie schimbate bilele, fie să îmi primesc banii înapoi.

Joi seara (18 martie) am curăţat bilele cu soluţia respectivă. De curăţat s-au curăţat ireproşabil, nimic de zis. Problema este că pe borcanul în care am pus bilele cu apă au apărut din nou petele de rugină. Am vorbit azi cu domnul respectiv, l-am informat de problemă şi mi-a promis că se va interesa la Bucureşti (acolo este sediul firmei de la care am cumpărat) cum procedăm.

Momentan aştept un răspuns.

Ca referinţă, bilele de împrumut sunt folosite de aproximativ 2 ani de zile şi au fost cumpărate de la aceeaşi persoană/firmă. În timpul ăsta au fost folosite în tumbler împreună cu tot felul de chestii: Fairy/Pur/cam toată gama de detergenţi de vase, fulgi de săpun de casă. S-a pus inclusiv o soluţie de curăţat mobila care a “mătuit” toate bilele şi a colorat în maro argintul din tumbler. Argintul a fost curăţat cu acid, bilele s-au curăţat la o simplă clatire cu apă. Mai mult, în cei doi ani, bilele au fost păstrate doar în apă, chiar şi când nu erau folosite. Cu toate acestea, sunt la fel de lucioase ca noi. Deci se poate.

Practic Dragonback-ul a apărut dintr-o greşeală.

Am început încercând să învăţ Euro Persian Hybrid dar, dintr-o eroare, am inversat direcţia chainurilor de Half Persian 3 in 1 cu 180 de grade.
Din această cauză partea de jos a weave-ului (o puteţi vedea aici) avea o tendinţă naturală de apropiere a celor două chainuri de Half Persian. Uitându-mă la weave mi-a venit ideea de a prinde între ele cele două chainuri cu un rând de conectori, în manieră European 4 in 1.
După câteva discuţii (1, 2) între oameni mai avizaţi decât mine, s-a stabilit că este într-adevăr un weave nou.

Lungime: ~18cm.
Greutate totală: ~26grame.
Număr zale: 300 (0.8mm/4mm)
Timp total de lucru: ~10 ore.
Preţ: 300 RON.